Prognoza pe termen mediu 2023-2027, varianta de iarnă

Ca şi în ediţiile precedente, prognoza macroeconomică de iarnă 2024 reprezintă o recalibrare a prognozei de toamnă, fiind prezentată succint, printr-un număr redus de indicatori. Scenariul actual al prognozei pe termen mediu a preluat datele statistice privind creşterea economică din trimestrul III 2023, ţinând cont, totodată, de tendinţele manifestate în evoluţia indicatorilor cu frecvenţă ridicată din perioada septembrie – noiembrie 2023, dar şi de perspectivele privind activitatea principalilor parteneri comerciali ai României.

În acest context, a fost menţinută evaluarea din toamnă privind creşterea PIB în anul 2023, respectiv cu 2,0%. Au fost operate câteva ajustări structurale, cele mai importante fiind revizuirile în sus ale ratelor de creştere în construcţii şi agricultură, comportamentul acestor activităţi fiind unul peste aşteptări în a doua jumătate a anului. Nefavorabil însă, a fost revizuită în jos creşterea serviciilor per total pentru anul trecut, un impact important provenind din sectorul comerţ, transporturi, care a înregistrat o evoluţie sub aşteptări în semestrul II 2023.

Condiţiile prognozei pentru anul curent rămân de asemenea neschimbate, avansul PIB cu 3,4% în 2024 fiind menţinut, cu o îmbunătăţire în construcţii şi o uşoară atenuare a revigorării în industrie, în condiţiile perspectivelor rezervate privind evoluţiile economice ale principalilor parteneri comerciali.

Preţurile de consum au încheiat anul 2023 cu valori inferioare faţă de estimările anterioare (-0,8 puncte procentuale sub inflaţia la sfârşitul anului şi -0,1 puncte procentuale ca medie anuală), diferenţa localizându-se la nivelul lunii noiembrie şi s-a datorat, în principal, măsurilor guvernamentale de extindere a listei de produse agricole şi alimentare cu adaos comercial plafonat, cât şi scăderii cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului. Efectele acestei traiectorii descendente mai pronunţate s-au reflectat şi în reducerea prognozei inflaţiei ca medie anuală pentru anul în curs, în condiţiile menţinerii creşterii preţurilor de consum pentru sfârşitul anului la 4,6%.

Pe piaţa muncii, se remarcă revizuirea ascendentă a dinamicii câştigului salarial în 2023 şi 2024, fiind antrenat la nivelul anului trecut de o nouă majorare a salariului minim brut pe economie, dar şi de creşteri în sectorul bugetar conform Legii Bugetului de stat.

Totodată, menţionăm comportamentul bun al investiţiilor (formarea brută de capital fix) pe termen scurt, care a fost revizuit ascendent în 2023-2024, dar începând cu anul 2025 estimările asupra evoluţiei acestora se menţin încă prudente, în limitele prognozei de toamnă, şi cu un potenţial de creştere peste estimările actuale, în condiţiile absorbţiei programate a fondurilor europene.

Pe termen mediu, în condiţiile menţinerii incertitudinilor asociate creşterii cererii externe la nivel global, aşteptările sunt de temperare a dinamicii producţiei industriale, care va depăşi mai greu dificultăţile legate de competitivitate (după succesiunea crizelor covid şi energetică), astfel scenariul actual rămânând unul mai restrictiv. Totuşi, această ipoteză a condus la o revizuire modestă a dinamicii PIB, mai puţin cu 0,2 puncte procentuale, pentru perioada 2025-2026.

Avansul economiei se va menţine uşor peste nivelul de 4% pe termen mediu, fiind susţinut de investiţiile private şi guvernamentale solide, finanţate suplimentar din fondurile NextGenEU. Totodată, consumul privat îşi va relua dinamica potenţială în vecinătatea creşterii PIB, pe măsură ce comerţul şi serviciile se vor redresa, concomitent cu puterea de cumpărare a populaţiei (amintim creşterile importante ale câştigului salarial real, estimate la 3,7% – 4,0% în 2023-2024, şi menţinute ca amplitudine în perioada următoare).

Prognoza de iarnă are ca ipoteze generale revenirea treptată a mediului european şi internaţional la normalitate, deschiderea cererii externe, atenuarea inflaţiei, suplimentarea necesarului de forţă de muncă prin atragerea de lucrători externi, activitatea economică fiind stimulată de fondurile europene prin intermediul investiţiilor.

NOUTĂȚI

Participarea Preşedintelui CNSP la lansarea Studiului economic pentru România, Bucureşti

În data de 12 martie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la lansarea Studiului economic pentru România realizat de echipa Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment organizat la Palatul Victoria în prezenţa Prim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu și a Secretarului general al OCDE, domnul Mathias Cormann.

Evenimentul încheie procesul de realizare a studiului economic, demarat în vara anului 2023 şi coordonat tehnic pentru a doua oară consecutiv de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, primul studiu fiind lansat în anul 2022.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut Prim ministrului României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele constatări şi recomandări ale studiului au fost prezentate de Secretarul General al OCDE. Au fost susţinute o serie de alocuţiuni de către Coordonatorul naţional al procesului de aderare la OCDE, Ministrul Economiei, Ministrul Educaţiei, Ministrul Mediului, Preşedintele CNSP, Preşedintele AMEPIP, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii responsabile de tematicile acoperite de studiu.

Preşedintele CNSP a subliniat, în intervenţia din cadrul evenimentului, că Studiul OCDE este bine documentat, utilizează o paletă largă de surse şi abordează teme importante pentru economia românească de la perspectiva macro, politica fiscal-bugetară şi monetară până la mediul de afaceri, politicile active pe piaţa muncii, competenţele şi mobilitatea forţei de muncă, dar şi un capitol tehnic detaliat dedicat decarbonizării economiei româneşti. Fiecare capitol se încheie cu un set de recomandări. Preşedintele CNSP a apreciat abordarea echilibrată a aspectelor analizate şi a evidenţiat convergenţa prognozei naţionale cu cea a OCDE. În încheierea alocuţiunii a mulţumit echipei OCDE pentru înaltul profesionalism în realizarea Studiului economic, echipei de coordonare la nivel naţional pentru sprijinul consistent, instituţiilor implicate pentru aportul adus în realizarea cu succes a întregului proces şi nu în ultimul rând colegilor din cadrul CNSP, care la nivel tehnic au coordonat activitatea pe întreaga perioadă.

Studiul Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Economic Survey of Romania (March 2024) poate fi accesat la următorul link:

Participarea Preşedintelui CNSP la cea de-a 1423-a reuniune a Comitetului pentru
Evaluare Economică și Dezvoltare privind Studiul economic al României,
Paris 16 – 17 ianuarie 2024

În data de 16 ianuarie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la reuniunea Comitetului pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare al OCDE, alături de alţi reprezentanţi din instituţiile din România, în delegaţia condusă de Secretarul General al Guvernului, domnul Mircea Abrudean.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză coordonează pentru a doua oară consecutiv procesul de elaborare a studiului de către OCDE, după cel lansat în anul 2022, beneficiind de sprijinul Echipei naționale de coordonare a procesului de aderare la OCDE de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Secretariatului General al Guvernului, dar şi de aportul consistent al reprezentanţilor din instituţiile de resort care acoperă temele prezentate în studiu.

Comitetul pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare are rolul de a examina evoluţiile și politicile economice din OCDE, din alte economii selectate și din Uniunea Europeană în general, evaluând performanța acestora şi totodată are şi rolul de a face recomandări de politică. Fiecare economie este analizată o dată la doi ani. Rezultatele sunt publicate sub forma unui studiu economic, menit să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor cheie cu care se confruntă autoritățile și să indice modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale.

În cadrul reuniunii ne-am bucurat de un interes ridicat din partea reprezentanţilor statelor membre OCDE, care au analizat proiectul de studiu Economic pentru România şi au furnizat o serie de propuneri de modificări sau completări în concordanţă cu practicile OCDE şi cu experienţa statelor membre. Statele raportoare au subliniat faptul că studiul este bine formulat, atât analizele, cât şi recomandările evidenţiind într-un mod comprehensiv şi echilibrat situaţia economică a României. Studiul urmează a fi lansat în România în primăvara acestui an.

ABONARE NEWSLETTER