Prognoza pe termen mediu 2024‐2027, varianta de primăvară

A. Context internaţional şi riscuri

Datele recente publicate de Fondul Monetar Internațional (FMI) indică o creștere economică la nivel global de 3,2% pentru 2024 şi 2025. Ritmul redresării este scăzut, marcat pe de o parte de costurile cu împrumuturile încă mari şi de retragerea sprijinului fiscal, dar şi de efectele pe termen lung ale pandemiei sau ale invaziei Rusiei în Ucraina, de o creştere modestă a productivităţii şi de fragmentarea geo‐economică. Acest climat geopolitic dificil va menţine incertitudinile privind evoluţiile economiilor, inducând prudenţă în prognozele instituţiilor internaţionale.

Potrivit FMI, pentru statele din zona Euro se estimează o creştere de 0,8% în 2024, ca urmare în special a ajustării în jos a proiecţiilor pentru Germania (-0,3 p.p. până la 0,2%) şi Franţa (-0,3 p.p., până la 0,7%). Urmează în 2025 o accelerare cu 1,5%, dintre care Germania cu 1,3% şi Franţa cu 1,4%.

Pentru economia românească experţii FMI estimează o creştere economică de 2,8% în acest an şi o accelerare până la 3,6% în 2025. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România, estimările FMI pentru acest an indică o creştere medie anuală de 6%, urmată de o continuare a trendului descendent până la 4% în 2025. Deficitul de cont curent se aşteaptă să se îmbunătăţească până la 6,8% în 2025, în timp ce rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2025 (5,4%).

Estimările Băncii Mondiale asupra avansului economiei României sunt mai ridicate, la 3,3% în 2024 şi 3,8% în 2025 (fiind mai pronunţate decât în ţări precum Bulgaria, Croaţia, Polonia), cu o susţinere importantă din partea investițiilor finanțate de UE, dar şi a consumului privat ca urmare a creșterii venitului disponibil.

Riscurile la adresa perspectivelor globale s-au diminuat faţă de prognozele din toamnă, fiind acum în mare măsură echilibrate. O ajustare descendentă a proiecţiilor poate fi influenţată de noile creșteri ale prețurilor generate de tensiunile geopolitice, inclusiv cele cauzate de continuarea războiului din Ucraina și conflictul din Gaza și Israel, ceea ce ar putea amplifica așteptările privind rata dobânzii și ar putea reduce prețurile activelor, în condiţiile în care inflaţia de bază încă ridicată va persista. Vitezele divergente cu care se derulează procesul de dezinflație în marile economii ar putea provoca, de asemenea, variaţii ale cursurilor de schimb care vor pune sub presiune sectorul financiar. Persistenţa ratelor mari ale dobânzilor pe o perioadă mai mare de timp poate afecta mai ales ţările în care nivelul datoriei este ridicat. În China, fără un răspuns adecvat la problemele cu care se confruntă sectorul imobiliar, creșterea economică ar putea încetini, afectând partenerii comerciali. Fragmentarea geo-economică s-ar putea intensifica, ridicând bariere mai mari fluxului de bunuri şi capital şi implicând o încetinire a ofertei.

NOUTĂȚI

Participarea Preşedintelui CNSP la lansarea Studiului economic pentru România, Bucureşti

În data de 12 martie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la lansarea Studiului economic pentru România realizat de echipa Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment organizat la Palatul Victoria în prezenţa Prim-ministrului României, domnul Marcel Ciolacu și a Secretarului general al OCDE, domnul Mathias Cormann.

Evenimentul încheie procesul de realizare a studiului economic, demarat în vara anului 2023 şi coordonat tehnic pentru a doua oară consecutiv de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, primul studiu fiind lansat în anul 2022.

În cadrul întâlnirii, cuvântul de bun venit i-a aparţinut Prim ministrului României, care a subliniat importanţa acestui studiu pentru România şi a aderării ţării noastre la OCDE. Principalele constatări şi recomandări ale studiului au fost prezentate de Secretarul General al OCDE. Au fost susţinute o serie de alocuţiuni de către Coordonatorul naţional al procesului de aderare la OCDE, Ministrul Economiei, Ministrul Educaţiei, Ministrul Mediului, Preşedintele CNSP, Preşedintele AMEPIP, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor. La eveniment au mai participat reprezentanţi ai principalelor ministere şi instituţii responsabile de tematicile acoperite de studiu.

Preşedintele CNSP a subliniat, în intervenţia din cadrul evenimentului, că Studiul OCDE este bine documentat, utilizează o paletă largă de surse şi abordează teme importante pentru economia românească de la perspectiva macro, politica fiscal-bugetară şi monetară până la mediul de afaceri, politicile active pe piaţa muncii, competenţele şi mobilitatea forţei de muncă, dar şi un capitol tehnic detaliat dedicat decarbonizării economiei româneşti. Fiecare capitol se încheie cu un set de recomandări. Preşedintele CNSP a apreciat abordarea echilibrată a aspectelor analizate şi a evidenţiat convergenţa prognozei naţionale cu cea a OCDE. În încheierea alocuţiunii a mulţumit echipei OCDE pentru înaltul profesionalism în realizarea Studiului economic, echipei de coordonare la nivel naţional pentru sprijinul consistent, instituţiilor implicate pentru aportul adus în realizarea cu succes a întregului proces şi nu în ultimul rând colegilor din cadrul CNSP, care la nivel tehnic au coordonat activitatea pe întreaga perioadă.

Studiul Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Economic Survey of Romania (March 2024) poate fi accesat la următorul link:

Participarea Preşedintelui CNSP la cea de-a 1423-a reuniune a Comitetului pentru
Evaluare Economică și Dezvoltare privind Studiul economic al României,
Paris 16 – 17 ianuarie 2024

În data de 16 ianuarie 2024, Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, domnul Cristian Nicolae Stănică, a participat la reuniunea Comitetului pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare al OCDE, alături de alţi reprezentanţi din instituţiile din România, în delegaţia condusă de Secretarul General al Guvernului, domnul Mircea Abrudean.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză coordonează pentru a doua oară consecutiv procesul de elaborare a studiului de către OCDE, după cel lansat în anul 2022, beneficiind de sprijinul Echipei naționale de coordonare a procesului de aderare la OCDE de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Secretariatului General al Guvernului, dar şi de aportul consistent al reprezentanţilor din instituţiile de resort care acoperă temele prezentate în studiu.

Comitetul pentru Evaluare Economică şi Dezvoltare are rolul de a examina evoluţiile și politicile economice din OCDE, din alte economii selectate și din Uniunea Europeană în general, evaluând performanța acestora şi totodată are şi rolul de a face recomandări de politică. Fiecare economie este analizată o dată la doi ani. Rezultatele sunt publicate sub forma unui studiu economic, menit să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor cheie cu care se confruntă autoritățile și să indice modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale.

În cadrul reuniunii ne-am bucurat de un interes ridicat din partea reprezentanţilor statelor membre OCDE, care au analizat proiectul de studiu Economic pentru România şi au furnizat o serie de propuneri de modificări sau completări în concordanţă cu practicile OCDE şi cu experienţa statelor membre. Statele raportoare au subliniat faptul că studiul este bine formulat, atât analizele, cât şi recomandările evidenţiind într-un mod comprehensiv şi echilibrat situaţia economică a României. Studiul urmează a fi lansat în România în primăvara acestui an.

ABONARE NEWSLETTER