Prognoza pe termen mediu 2023-2027, varianta de toamnă
1. Contextul internaţional
Potrivit celor mai recente prognoze ale instituţiilor internaţionale, creşterea economică la nivel global va decelera în jurul mediei de 3% în 2023-2024, pe măsură ce inflaţia se va tempera, cu o încetinire a vitezei de convergenţă pentru statele cu venituri medii şi mici. Acestea vor consemna creşteri mai ridicate, de 4%, în timp ce economiile dezvoltate se aşteaptă să avanseze cu 1,5% în acest an şi, respectiv, cu 1,4% în 2024 (estimările FMI).
Deşi a manifestat rezilienţă în faţa şocurilor determinate de criza preţurilor produselor energetice şi conflictul din Ucraina, economia europeană şi-a pierdut din avânt în prima jumătate a anului curent. Pentru zona Euro, Comisia Europeană (COM) estimează un avans de 0,8% în 2023 (prognoza de vară), urmat de o accelerare la 1,3% anul viitor, fiind operate ajustări în jos ale prognozelor, în special pentru Italia (-0,3pp în 2023 şi 2024 până la 0,9%-0,8%) şi Germania (-0,6pp în 2023 la -0,4%).
Recesiunea din Germania din acest an (-0,4%) se va manifesta pe seama consumului redus şi a scăderii investiţiilor în construcţii. Cererea externă slabă va afecta exporturile, dar din cauza unei contracţii mai ample a importurilor, exportul net va avea o contribuţie pozitivă la evoluţia PIB. În anul 2024 creşterea PIB va ajunge la 1,1%, pe fondul revenirii consumului, deşi se constată o încetinire a sectorului de construcţii şi o dinamică mai redusă a exporturilor.
În Franţa economia va avansa peste aşteptări în 2023 (+1,0%), pe seama performanţei producţiei industriale şi a exporturilor nete din prima jumătate a anului şi va continua într-un ritm moderat anul viitor (+1,2%), susţinut de cererea internă.
Decelerarea cererii interne şi, în special, a consumului în zona Euro şi în UE se datorează persistenţei unei inflaţii ridicate la o gamă largă de bunuri şi servicii, deşi pe componenta energie preţurile urmează în prezent trend descendent, iar piaţa muncii continuă să fie rezilientă, marcată de rate ale şomajului scăzute, creşterea ocupării şi a salariilor. Totodată, menţinerea dobânzilor ridicate îşi fac vizibile efectele nefavorabile asupra creditării şi invesţiilor pe termen scurt. Indicatorii anticipaţiilor arată o activitate economică moderată pe perioada verii şi în lunile următoare, atât prin scăderea industriei, cât şi prin încetinirea serviciilor, în ciuda unui sezon turistic bun în multe regiuni din Europa.
Cu toate acestea, avantajul tradiţional al ţărilor din centrul-sud-estul Europei (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, România) faţă de zona Euro se va menţine, accelerarea economică a regiunii în anul 2024 în jur de 3% fiind susţinută de cererea internă şi de investiţiile finanţate din PNRR.
